Matricea energetică a lecţiilor de viaţă – Subiect în premieră

Ce este această matrice şi unde sunt absorbite informaţiile de care vorbeam?

Matricea aceasta face parte din programul şi încărcătura cu care ne naştem.

Înainte de a ne naşte, putem avea  mai multe variante pentru viaţa în care urmează să venim, pentru că alegem ce lecţii să învăţăm în viaţa asta. În funcţie de părinţii aleşi, de condiţiile de viaţă din mediul lor, de întâlnirile anterioare cu ei şi cei cu care ne vom întâlni şi avem lecţii de terminat împreună, se stabileşte un program de viaţă, tocmai pe baza a ceea ce avem de învăţat. Acest program este înscris într-o matrice energetică, în ceea ce ne este deja familiar din algebră… din informatică… şi din discuţiile noastre despre codul binar al Universului, purtate în prima moştenire atlantă – „Hipnoza, ca abordare. Cartea Trecerii”

Ei bine, tot un cod binar este folosit şi pentru a fi  scrisă matricea energetică a lecţiilor noastre de viaţă.

…Un cod binar, în „0” şi „1”, unde „0” reprezintă golurile, respectiv lecţiile de învăţat, iar „1” înseamnă lecţiile învăţate. Lecţiile învăţate parţial şi neterminate, sunt între „0” şi „1”.

În această matrice sunt inscripţionate lecţiile, în mod similar cu informaţiile din ADN sau ce informaţii vrem noi,… cele de computer,… ce vrem… …ne imaginăm varianta cea mai la îndemână pentru fiecare dintre noi…

Sunt lecţii de învăţat, dacă vortexul în care sunt cuprinse este centripet, levogir, (de atragere, de aducere la centru), iar cele învăţate au un vortex dextrogir, centrifug, a cărei semnificaţie este că, din ceea ce am învăţat, dăm în exterior… iar pentru ca vortexul să funcţioneze, ca să nu creăm blocaje în propria structură, chiar este necesar să dăm în exterior!

Această matrice face posibilă atragerea şi manifestarea lecţiilor noastre de viaţă, atunci când este momentul cel mai potrivit,… când suntem pregătiţi,… când sunt conjuncturile cele mai favorabile… pentru ca noi să învăţăm ceea ce ne lipseşte din setul propriu de lecţii, pentru a merge întregi mai departe.

Evident, când avem de învăţat o lecţie împreună cu cineva, la unul este vortexul de atragere şi la celălalt de dare în exterior…

Vortexul centripet aduce în interior doar cât este nevoie, pentru că, atunci când se „face plinul” de … ceea ce era necesar şi a fost atras, nu mai este necesară atragerea, ci se opreşte; un plin, va deveni un vortex centrifug, din care se vor da informaţii în exterior.

În concret, ca să ne fie mai clar: Matricea iniţială, la care ne raportăm, cuprinde întregul set de lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Acestea arată ca nişte spaţii goale, unde trebuie adusă informaţia, cu care să se umple spaţiile.

Pentru planul 3D, există un set specific de lecţii, aşa cum şi pentru clasa a treia de la şcoală există un set de manuale, ce cuprind o serie de lecţii, pe care le învaţă toţi copiii de clasa a treia. Lor nu li se dau lecţii de clasa a-ntâia, (pe care le-au învăţat deja, deci nu se fac repetiţii inutile, pentru că s-ar pierde timpul fără folos – şi nici Universul nu consumă energia degeaba!), dar nici de clasa a opta, (pentru că ar fi peste nivelul lor de înţelegere), ci de clasa a treia!

Scopul este ca ei, în clasa a treia să înveţe aceste lecţii, apoi, după ce absolvă clasa, (deci se consideră că au învăţat lecţiile), pot trece în clasa a patra, unde urmează alte manuale, cu alt set de lecţii, specific noului lor nivel de înţelegere.

Cum se aplică aceste lecţii în viaţa  noastră??

Simplu!

Există această matrice universală la tot viul.

Conform ei, există lecţii specifice fiecărui nivel.

Fiecare fiinţă, atunci când se naşte, are ceva de învăţat pentru viaţa în care a venit. Doar o parte din lecţiile dimensiunii în care este. Ca şi cum fiecare viaţă ar fi un an şcolar… cu manuale conforme programului de învăţământ… Şi fiecare dimensiune ar putea fi un nivel de învăţământ: creşa e primul nivel, unde învăţăm lucruri bazale; grădiniţa ne ajută să diversificăm şi să ne lărgim aria de interes şi posibilităţi; şcoala să dezvoltăm mult aria de cunoaştere şi fixare a informaţiilor; liceul ne duce deja la conştientizări şi orientări specifice; facultatea ne ajută să aprofundăm domeniile şi masterul ne specializează, iar doctoratul ne perfecţionează la nivelul cel mai înalt într-un domeniu… Desigur, există şi peste aceste şapte nivele… (nu degeaba şapte, pentru că planul tridimensional este structurat pe şapte nivele active, în multe domenii, restul până la doisprezece plus unu, fiind potenţiale)…

Şi în şcoală există docenţe, titluri academice… dar sunt mult mai rare… se manifestă la mult mai puţini oameni…

Deci, am înţeles similitudinea dintre şcoala noastră, terestră, fizică şi cea spirituală, care există în matricea noastră.

Dar cum??

Spuneam de vortexurile energetice care constituie matricea noastră; acolo unde sunt goluri (notate de noi, simbolic, cu „0”, adică cu conţinut 0 sau nul, trebuie pus ceva… ceea ce lipseşte… lecţia de învăţat…

Cum atragem lecţia?

Printr-un vortex de atragere!

Adică, în matricea fiecăreia dintre lecţiile noastre, există un vortex, un curent, care  are sensul de rotaţie levogir,… centripet,… de aducere spre noi,… de atragere…

În acest fel, ceea ce avem de învăţat vine spre noi…

Şi noi experimentăm ca lecţie de viaţă!…

Şi iată că nimic nu este întâmplător sau haotic în viaţa noastră!!!

 

Buuun!

Am înţeles cum ne atragem experienţele, evenimentele, trăirile, stările… tot ceea ce vine în viaţa noastră…

Dar  cum se stabileşte care lecţii vin? Cum se face să vină cele necesare nouă şi nu altele??!

Ca să se poată realiza aceasta, matricea trebuie să aibă exprimat golul…

Asta se stabileşte prin locul unde este aşezat „golul” în structura noastră…

Sistemul de chakre este o reţea coordonatoare, centrală… Fiecare „gol” este raportat unei chakre; vortexul golului are o vibraţie cromatică, o mărime, o intensitate… o viteză specifică de rotaţie… o mişcare proprie, coroborată cu ceea ce este de învăţat…

Nimic nu este haotic!!!

 

Deci ceea ce vine spre noi, este atras de vortexul centripet, de atragere, din fiinţa noastră; şi, pentru că „ce se aseamănă, se adună”, ceea ce va veni, este ceea ce are aceeaşi parametri descriptivi cu ceea ce este în interiorul nostru… Ca o mănuşă personală, care se poate pune DOAR pe mâna pentru care a fost creată…

 

Aceasta este şi cauza pentru care noi suntem răspunzători de ceea ce se întâmplă în vieţile noastre şi nu altcineva!!

Atragem ceea ce ne este necesar să atragem şi avem nevoie să învăţăm!!!

 

Faptul că nu am ştiut aceste lucruri până acum şi am trăit experimentările prin multă suferinţă, prin emoţii de tot felul, a fost modelul prin care se puteau învăţa lecţiile 3D.

Emoţiile noastre nu ar mai fi fost autentice dacă am fi ştiut clar cum funcţionăm!…

Pentru că atunci am fi făcut analizele a ceea ce avem de învăţat,… ce lecţie traversăm,… de ce ni se întâmplă anumite lucruri,… de ce intrăm în relaţie cu fiecare fiinţă care intră sau tangenţiază viaţa noastră… şi am fi fost conştienţi… am fi învăţat prin analiză… adică specific altui nivel de învăţare… celui 4D…

Aşa că, în 3D, pentru că am învăţat prin emoţii, ca să fim autentici, nu puteam fi conştienţi, în aceeaşi manieră în care nu toţi putem fi nişte buni actori, care să interpreteze cu succes un rol…

 

Matricea are şi ea nivele de lecţii, corespunzătoare nivelului nostru de evoluţie.

În planul 3D, dacă ne învăţăm lecţiile dintr-o viaţă, ne cam apropiem de finalul ei. Aceasta înseamnă că, dacă ne-am învăţat lecţiile „de zi”, adică cele corespunzătoare nivelului cu care am venit, pe parcursul dimensiunii a treia, se considera că am terminat respectiva viaţă; după aceea se pleacă înapoi în astral, de unde se vine cu un alt set de lecţii şi, eventual, de misiuni.

 

Se consideră  că, în dimensiunea a treia,  putem depăşi doar  două nivele în decursul unei vieţi (în sensul evoluţiei, se creşte cu două nivele  faţă de nivelul iniţial, cu care am venit, iar al descreşterii, se pot coborî maxim două nivele).

Deci, putem continua să „învăţăm” lecţiile de pe următoarele două nivele, dar nu mai mult, pentru că nu sunt înscrise într-un limbaj decelabil de la nivelul nostru, ci într-unul pentru care încă nu este setată structura noastră.

Este ca şi cum am vrea să învăţăm acum zborul, având glanda pineală parţial blocată şi o anumită structurare energetică, fizică şi psihică, în care zborul nostru este doar potenţial, nu setat ca activ, ca realizabil.

Parcurgerea a două nivele, „+” sau „–„   faţă de cel iniţial, ne apropie de finalul respectivei existenţe, după care se va face schimbarea de program. Se poate prelungi cu solicitare de misiune, de regulă în folosul celorlalţi, dacă se consideră posibilă şi necesară.

Când se coboară două nivele, intervine plecarea de aici, pentru a nu pierde mai mult din ceea ce s-a acumulat în acea viaţă sau alte vieţi de eforturi, achiziţii care se pierd foarte uşor prin contracte malefice. În ambele situaţii, deşi poate fi greu de acceptat, plecarea în astral este evenimentul cel mai potrivit şi benefic.

Cu timpul o să ne familiarizăm cu aceste lucruri şi vom vedea normalitatea lor…

 

Ca o mică paranteză, nemurirea despre care vorbeau spiritele cele mai avansate ale lumii, se referea la rămânerea în sferele de lumină, unde se putea evolua fără coborârea în materie, care este un proces dureros şi considerat o perioadă de „moarte” (în astral) pentru spiritul întrupat!…

 

Dacă nu ne învăţăm lecţiile, ele se repetă, din ce în ce mai puternice, mai complexe, mai dureroase, mai penetrante. Lecţiile neînvăţate ne duc pe nivele inferioare, unde vortexurile de atragere a lecţiilor sunt constituite pentru lecţii mai dure, specifice nivelului.

Repetarea unei lecţii neînvăţate se face mai dureros, pentru că se însumează fluxurile vortexului iniţial, care a atras lecţia spre noi, cu vortexul nou creat, al lecţiei neînvăţate, care are şi el nişte programe, de erori funcţionale; acesta reprezintă tot un gol, cu  caracteristici funcţionale asemănătoare, dar mai încărcate decât vortexul iniţial; astfel, pentru o lecţie neînvăţată, se însumează cele două vortexuri şi atrag situaţii mai complexe, mai complicate, cu mai multă suferinţă, mai grele… pe care să  le resimţim ceva mai tare şi să fim determinaţi să găsim soluţiile…

Indiferent că facem alegerile conştient sau inconştient, ele se fac! Şi mişcările informaţionale şi energetice din structura nostră se produc!

Este posibil ca o lecţie să fie învăţată şi să se urce pe următorul nivel de experimentare, alta să fie atât de bine învăţată că se urcă şi mai sus, pe un nivel vibraţional şi mai înalt;  alta nu se învaţă deloc, alta nu se învaţă nici la prima repetare şi alta, nici la a doua… şi aşa mai departe…

Nu le învăţăm pe toate la fel de repede sau din  acelaşi număr  de repetări… Nu avem toţi acelaşi randament, viteză sau intensitate şi profunzime în învăţarea lecţiilor, ci sunt atribute individuale…

…Iar noi suntem, în ultimă instanţă, un conglomerat, format din toate aceste lecţii, de la toate nivelele active…

 

Noi suntem aici ca să experimentăm, să învăţăm şi, astfel, să ne întoarcem în dimensiunile superioare ale Creaţiei, de unde am venit, înainte de a coborî în materie.

Ca să putem învăţa, este necesar un proces dinamic, cu o forţă motrice, care să ne scoată din starea de confort şi să ne determine evoluţia.

Aşa cum am mai vorbit noi, aceast dinamism, este dat de prezenţa celor două polarităţi, care se tot atrag şi resping mereu, creând mişcare.

Deci, dacă avem lecţii de învăţat, avem şi lecţii învăţate parţial sau total.

Cele parţial învăţate au două componente: vortexul de atragere, pentru partea care mai este de învăţat şi vortexul de dare în afară, pentru ceea ce s-a învăţat şi poate fi dat şi altora, care au de învăţat aceeaşi lecţie.

Lecţiile învăţate în totalitate au doar vortex de dare în exterior şi pot fi surse de ajutorare a celorlalţi, prin susţinerea lor informaţională cu ceea ce noi deja am acumulat.

Aşezarea „lecţiilor” pe structura noastră matriceală se face conform deja cunoscutului principiu – stânga corpului este polarizată feminin şi va  avea lecţiile de învăţat, iar dreapta, polarizată masculin, conţine lecţiile pe care le dăm noi celorlalţi. Şi vom vedea imediat, când vom vorbi despre Matricea de Relaţie, cum se realizează schimburile.