Puterea vindecatoare a gandului

Toate aceste exemple arată că există o legătură clară între gândurile noastre și starea de sănătate. Și chiar de viață sau de moarte.

Medicina germanică ne oferă un material amplu și foarte documentat despre ceea ce se produce în organism și cauzele care produc schimbările din interior.

De curând am citit o carte ”Medicina cu susul în jos!, scrisă de Giorgio Mambretti și Jean Seraphin, care explică foarte simplist, pe înțelesul oricui, studiile făcute de doctorul Hamer despre cancer, apariția și vindecarea lui.

Probabil că ar fi bine să se producă o informare mai amplă și susținută în această direcție, pentru că, mai mulți psihoterapeuți, care să susțină persoanele aflate în aceste situații critice, înseamnă mult mai mult ajutor pentru vindecare.

Evident, consider că este necesară orientarea terapiei clinice și spre discuția cu pacientul și înțelegerea problematicii unice cu care se confruntă. Efectele clinice ar fi mult îmbunătățite!

Este de importanță majoră ca fiecare persoană afectată de cancer sau aflată în preajma altei persoane afectate, să aibă acces la informații despre ce înseamnă și cum funcționează cancerul la nivel psihic, pentru că astfel, cei care se decid pentru eliberarea din această stare, chiar se vindecă!!!

Anul trecut, în toamnă, o bună prietenă, profesor universitar, a fost diagnosticată cu cancer la ganglionii limfatici tiroidieni.

Foarte rapid, a urmat o intervenție chirurgicală, în care i-a fost extirpat întregul lanț ganglionar din stânga tiroidei, ca și o parte din tiroidă. A rămas cu hemipareză facială.

Am început terapia prin scris, căci nu mai putea vorbi, decât hârâit și cu mari eforturi.

Am conceput împreună câteva propoziții pe care să și-i le repete mereu, cu toată convingerea, în sensul că ”este sănătoasă, pe toate structurile, în totalitate, acum și pentru totdeauna!”, ca să evităm și buclele informaționale care ar fi putut produce recidiva mai târziu.

Revenirea era evidentă. Și era doar opera eforturilor ei susținute, a repetării mantrelor de vindecare și a rostirii de rugăciuni, a atitudinii sustenabile a preotului ei duhovnic, care chiar a susținut-o enorm.

Nu se putea deplasa că a fost necesară o ședință de radioterapie și avea indicații să nu iasă din mediul ei, pentru că iradia în jur.

La control, a întrebat medicul ORL, la care fusese, când va putea să își reia orele la facultate; răspunsul a fost ”Nici nu se pune problema! Să vedem dacă veți mai trăi, doamnă profesor!”

Deja putea vorbi mai inteligibil și m-a sunat. Am sugestionat-o pozitiv și am rugat-o să continue să lucreze cu ea însăși.

La șase luni de la operație, a urmat un control riguros, pentru a stabili dacă mai este nevoie de o ședință de radioterapie. Medicul care îi dădea tratamentul era foarte sceptic, cu atât mai sceptic cu cât ea era mai convinsă și susținea că este vindecată.

Analizele i-au ieșit perfecte. Nu mai avea nici urmă de cancer. Dispăruseră inclusiv metastazele pulmonare…

Ceea ce a vindecat-o rapid și profund, a fost credința ei fermă în vindecare!

După aceea și-a reluat activitatea la catedră…