MICRO SI MACRO

Continuăm discuția începută, dar mergem și pe alte coordonate ale cunoașterii.

Ceea ce avem nevoie cu toții să înțelegem și a sosit timpul s-o facem, este modelul vieții, din care suntem parte.

Voi încerca să expun astfel încât să fie foarte simplu de înțeles chiar și pentru persoane care nu au avut nicio legătură cu informațiile expuse sau cu această nouă modalitate de abordare, care ne transpune în modelul viitor al conceptualizării vieții, dar produce și masive transformări în interiorul nostru.

Inițial, intenția mea era să pornim de la macrocosmos, deci de la structura macro a existenței, de la nivelul cosmic.

Prelegerea despre lumile cosmice, existența și structura lor, este destul de amplă și poate să mai aștepte până când timpul nostru va fi mai permisibil pentru o temă așa vastă. Sau le puteți afla de la cursurile mele despre Paradigma Creației, care se desfășoară pe parcursul unui an școlar, o sâmbătă cu opt ore de curs, la șase săptămâni. Nici nu se simte când trec, nu e travaliu așa de mare, dar se finalizează cu schimbări profunde în propria structură. Mai ales că folosim și diverse tehnici de lucru, nu doar informația.

 

Deci, referirea la micro și macro este la individual și colectiv, ca formule ale existenței umane.

Vom vorbi despre om ca structură individuală sau microcosmos și despre societate ca ființă colectivă sau macrocosmos.

În primul rând, atât Universul (și multiversurile), cât și colectivitățile umane, dar și persoanele individuale  trăiesc după aceleași reguli și principii. Sintagma ”omul este un microcosmos” este perfect adevărată. Ceea ce diferă, este ordinul de mărime, dar altfel, ”ceea ce este sus, este și jos” sau ”ceea ce este în interior este și în exterior”.

Acestea sunt învățături din vechime și a sosit timpul să le luăm în considerare, să ni-i le amintim, să le folosim, pentru că avem enorm de multă învățătură de primit!

Și pentru că, fără această învățătură ne va fi dificil să mergem mai departe.

Iar acum chiar vom merge mai departe decât am făcut-o până acum.

Din învățăturile pe care le-am primit cu toții, precum și din experiența de viață individuală și colectivă, știm că orice entitate – ființă, colectivitate, planetă, cosmos… totul – are un început, o existență și un sfârșit.

Așa a funcționat totul în lumea tridimensională, care se apropie cu pași mari de finalul ei.

Despre începuturi, știm sau avem teorii, științifice și esoterice.

Despre existență, știm multe, suntem departe de a ști totul, umplem niște goluri cu supoziții, încercăm să facem niște conexiuni, unele pertinente altele nu, chiar forțate și ilogice, mai aflăm un adevăr, mai ascundem mai multe adevăruri incomode… per total – ne mișcăm…

Ne-am putea întreba, dacă ne mișcăm în direcția bună…

Răspunsul este fără echivoc: DA!!!

Întotdeauna ne mișcăm în direcția bună!

Dacă o luăm pe un drum, acela este drumul pe care trebuie să fim… Pe acel drum ne vin informațiile de care avem nevoie…

Altfel, nici un drum nu este mai bun sau unul să fie bun și unul nu…

Sunt doar altfel!…

Fiecare are și plusuri și minusuri, fiecare ne oferă și bucurie și suferință… sau ce ne setăm noi să trăim!

Ce mod de a învăța lecțiile cerem?!

Cu suferință, cu conștientizare și bucurie,… cu sinceritate… cu trădare…  cu iubire… cum vreți…

Ce avem de reținut de aici?

Că și actuala civilizație are un punct terminus…

Care se produce acum…

Iar această informație o știați cu toții, pentru că vedeți toate schimbările, agitația, avalanșa de evenimente și situații care necesită soluționare, care vin în viețile tuturor… schimbările climatice… schimbările sociale, financiare, politice, economice… colapsul general… despre care știm cu toții, dar ne prefacem elegant că nu îl vedem… ca să nu intrăm în panică, pentru că nu ni se prezintă și soluțiile (CARE CHIAR EXISTĂ), ci doar situațiile dezastruoase…

Omul Mare, macrocosmosul de care spuneam sau colectivitatea se află într-un greu travaliu… suferința dinaintea sfârșitului… căci e o lume bolnavă în mare măsură… din pricina modului în care este percepută și trăită viața… viața proprie, dar și a celorlalți oameni, a umanității, a întregii Creații…

Ceea ce vreau să povestim și să înțelegem împreună, este ce   este  viața și ce este moartea, în lumea 3D și în lumea 4D.

Este foarte important să reținem, să înțelegem, să acceptăm, că diferă doar ordinul de mărime – micro, macro… dar Legile sunt aceleași!!!

Iar dorința mea de acum este ca aceste informații să fie utile cât mai multor oameni, să fie cât mai multe șanse de trecere în 4D!!!