Povestea Ursoaicei Maya

Excursie Organizată – Sanctuarul Urşilor – Libearty Zărnești – 21 Octombrie 2017


Detaliile pentru înscrierea în excursie, aici: http://www.florentinamateescu.ro/detalii-excursie-sanctuarul-ursilor-libearty-zarnesti-21-octombrie-2017/

 

1998. În curtea unui hotel de lângă Castelul Bran, într-o cuşcă murdară, cu bare metalice şi cu ciment pe jos, trăia Maya. Zile întregi aștepta și spera că îi va aduce și ei cineva ceva de mâncare.

Când am văzut-o, era slabă și cu greu își mai putea înălța capul… Era uitată de toată lumea și mă întreb și acum: oare aştepta să moară? Încă îmi amintesc emoţiile care m-au copleşit când m-am uitat în ochii ei, dar totodată şi accesul de furie fără margini faţă de oamenii care au condamnat un astfel de animal la o moarte lentă şi dureroasă.

Din acel moment, timp de patru ani, eu şi soţul meu, cu ajutorul prietenilor noştri, am călătorit peste 60 de kilometri în fiecare zi să o hrănim pe Maya şi să petrecem puţin timp cu ea. De-a lungul timpului, am reuşit să îi îmbunătăţim starea de sănătate şi să îi ridicăm moralul, i-am dat mâncare bună, vitamine şi am agăţat o anvelopă de un lanţ cu care să se poată juca.

Curând, ea a început să recunoască sunetul mașinii noastre şi se ridica să ne întâmpine. Ea ne-a învăţat toate valorile sufletului şi recunoştinţa unui animal nevinovat.

Din păcate, în 2001, Maya a început să arate noi semne de depresie. Îi vorbeam în permanenţă, i-am promis că într-o zi va fi din nou liberă să alerge prin pădure şi am rugat-o să aibă răbdare, să aştepte. Dar se pare că, în cele din urmă, Maya şi-a pierdut credinţa în promisiunile oamenilor.

A început să se automutileze! Și-a ros laba dreaptă aproape până la os. Când am văzut sângele pe lăbuţa ei am înţeles că voia să scape de toată această suferinţă provocată de captivitate. În ciuda tuturor eforturilor noastre de a o salva (operații, tratamente, timp petrecut alături de ea, mâncare adecvată etc), în cele din urmă Maya ne-a părăsit – pe 11 martie 2002. A murit în braţele mele. Nu voi uita niciodată ochii ei trişti şi blăniţa ei moale. Da, am ţinut un urs în braţele mele!

Le mulţumesc prietenilor mei, Dr. Liviu Harbuz şi Dr. Monika Koller, amândoi medici veterinari minunaţi, care au fost alături de mine în acele vremuri dificile şi au încercat să o salveze pe Maya.

După ce a plecat, tot ce am putut face pentru Maya a fost să îmi ţin promisiunea – să construiesc Rezervaţia pe care i-am promis-o, să mă asigur că niciun alt urs nu va mai trece prin ceea ce a trecut ea.

Sanctuarul «Libearty» este dedicat Mayei, care străluceşte în Ursa Mare, în nopţile înstelate pentru aceia dintre noi care nu au uitat şi pentru toţi urşii care se bucură de o soartă mai fericită astăzi, tocmai datorită suferinţei îndurate de ea.

Amintește-ți și tu de Maya! Ajută-ne să-i ajutăm pe urșii rămași în viață!

 

Cristina Lapis – președintele Asociației „Milioane de prieteni“

http://www.ampbears.ro/adopta-un-urs/maya

 

 

Oxigen pentru Planetă ( 3 )


Ştiaţi că:
Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen
Într-o pădure de foioase, de productivitate ridicată, se consumă anual şi se stochează în biomasă 40 tone dioxid de carbon şi se produc 30 de tone/ha oxigen, din care se consumă prin respiraţie aproximativ 13 tone/ha
Pădurea este scutul cel mai eficient de apărare a solului contra eroziunii, comparativ cu terenurile fără vegetaţie, unde eroziunea variază între 140-750 mc/an/ha. În pădure eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha
În regiunile împădurite din România turbiditatea medie a râurilor este sub 100 g/mc, faţă de până la 5000 g/mc cât ating râurile care curg prin zone puternic despădurite
Continue Reading

Oxigen pentru Planetă ( 2 )


Ştiaţi că:

Văile fertile al Tigrului şi Eufratului s-au transformat în deşerturi, după tăierea totală a pădurilor.

La vânturile obişnuite de 3 – 4 metri pe secundă, în interiorul pădurii domneşte calmul.În interiorul pădurii, viteza vântului scade la jumătate faţă de cum este afară.

La 100 de metri în adâncul pădurii, viteza scade la 25%, iar la 200 de metri scade până la 2% din viteza iniţială.

Într-o pădure matură, eroziunea solului este sub 0,2 tone pe hectar pe an, în vreme ce la terenurile despădurite situate pe versanţi înclinaţi, eroziunea poate ajunge şi la 1.500 de tone de hectare pe an.

Vegetaţia forestieră reţine circa 600 de kilograme de pulberi pe hectar, anual.

Autorităţile române au demarat la începutul acestui an programul „Scutul Pădurii” care are ca obiectiv prevenirea şi combaterea faptelor cu caracter infracţional din domeniul silvic.

În cadrul acestui program se vor organiza acţiuni comune în fondul forestier naţional, pe drumurile forestiere şi publice, precum şi la punctele de debitare şi depozitare a materialelor lemnoase în scopul prevenirii şi combaterii tăierilor ilegale de arbori, descurajării traficului intern şi transfrontalier al materialelor lemnoase cu provenienţă ilicită şi al valorificării acestora.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va finanţa modernizarea grădinilor zoologice cu 130 milioane lei (aprox. 38 milioane euro).

În prezent, în România au fost inventariate un număr de 41 de grădini zoologice, din care 32 grădini zoologice propriu-zise, 6 acvarii publice, 1 delfinariu şi 2 terarii. Autorităţile publice locale au în proprietate un număr de 28 de grădini zoologice, celelalte grădini zoologice fiind deţinute de Muzee de Ştiinţele Naturii şi de către proprietari privaţi.

Sursa: www.onuinfo.ro / www.ecoghid.ro / www.gandul.info / www.gov.ro / www.mmediului.ro

„Cel mai potrivit moment să plantezi un copac a fost acum 20 ani.

Următorul cel mai important moment este acum.”(Anonim)

Fiecare stat de pe continentul american a adoptat oficial un copac şi o floare, în funcţie de aria geografică şi de trăsăturile specifice plantei?

Primele plante au fost adoptate în anul 1893, când statul Minnesota a considerat special pentru regiunea sa pinul roşu şi papucul doamnei în culorile roz şi alb.

Ultima înregistrare a fost făcută în anul 1997 de către statul Alabama, care a ales să adopte pinul cu frunze lungi şi camelia.Anual, pe glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PĂDURI?

În ţara noastră, anual, covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen?În zilele călduroase, un hectar de pădure elimină 180-200 kg de oxigen şi consumă 220-280 kg de dioxid de carbon?

În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane?

Un arbore de fag, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră 1,7 kg de oxigen, ceea ce reprezintă necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile?

1.000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul unui om pentru un an?

sursa: www.milioanedecopaci.ro

Oxigen pentru Planetă ( 1 )


Ştiaţi că:
Mark Twain ar fi putut foarte bine să vorbească despre încălzirea globală a planetei când a spus celebra frază „Toată lumea vorbeşte despre vreme, dar nimeni nu face nimic în acest sens!”
De ani de zile auzim atât de des despre cauzele schimbărilor climaterice, încât nu ne-am dat seama că există soluţii simple, practice, care pot încetini această problemă din ce în ce mai gravă.
Pierderea zilnică netă de păduri este de 20.000 de hectare, o suprafaţă dublă faţă de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7,3 milioane de hectare.
Continue Reading

Cimbrişorul

E o plantă mică, care creşte în formă de tufuşoară atât pe fâneţele şi păşunile cele uscate, cât şi pe muşinoaie şi pe coastele dealurilor ce se află în faţa soarelui. El înfloreşte începând cu luna lui iunie şi până în septembrie şi are o floricică deasă de culoare trandafirie.

Întreaga plantă are un miros foarte tare şi plăcut, care aduce întrucâtva cu cel de alămâie.

Cimbrişorul, după spusa romanilor de la ţară, e bun de mai multe leacuri, şi anume: de cel perit, de năduşală şi tusă, de îmflăciune, de durerea măselelor şi a dinţilor, de studeniţă, de hârcăitură la gâste, de mătrice, de colică, precum şi pentru băi antiscorbutice.

Cimbrişorul figurează foarte adeseori şi-n fruntea a o samă de cântece poporale:
Frunză verde cimbrişor,
Bate murgul din picior
Să mă duc unde mi-i dor…”

Tot cimbru de-acesta, având miros foarte aromatic, cele mai multe românce îl pun în bucate, cu deosebire însă în borş, în murături, precum şi în curechiul şi pepenii ce se pun la murat.

 

sursa: BOTANICA POPORANĂ ROMÂNĂSimion Florea Marian  –  „o veritabilă enciclopedie de cultură populară, de interes major pentru studiul evoluţiei spiritualităţii, tradiţiilor şi obiceiurilor poporului roman…”

 

Cu mult drag,

          Flori Mateescu

 

 

C O P A C U L


Încă din ziua a treia a Creației, au fost făcuți copacii – „pomi roditori, care să facă rod după soiul lor și care să aibă în ei sămânța lor pe pământ”.

Acest lucru are o mare importanță. În prima zi au fost create cerurile și pământul, apoi ziua și noaptea, în a doua zi a fost separat cerul de pământ, iar în a treia zi a fost creată vegetația, care să dea și sămânță după care să se înmulțească.

Citește tot articolul